Conform unui comunicat transmis in data de 15 nov. 2016, Ministerului Energiei a lansat in consultare publica proiectul Strategiei Energetice a Romaniei 2016-2030, cu perspectiva anului 2050.
Strategia Energetica a Romaniei are cinci obiective fundamentale:
- Cresterea nivelului de securitate energetica
- Piete de energie competitive, baza unei economii competitive
- Energie curata, cu emisii reduse de gaze cu efect de sera si alte noxe
- Modernizarea sistemului de guvernanta energetica
- Protectia consumatorului vulnerabil si reducerea saraciei energetice
Cu prilejul lansarii in consultare publica a proiectul Strategiei Energetice a Romaniei 2016-2030, cu perspectiva anului 2050, ministrul energiei, Victor Grigorescu a spus:
“Strategia Energetica pe care o lansam astazi este rodul efortului specialistilor din domeniul energetic la un nivel nemaiintalnit pana acum. La realizarea ei au contribuit aproximativ 300 de experti din domeniu si ma bucur ca efortul nostru de dialog cu publicul interesat se regaseste în ideile exprimate in acest document. E demn de retinut faptul ca am construit o Strategie Energetica prin care am scanat sectorul atat pe orizontala, cat si pe verticala, astfel incat sa avem o imagine exacta a locului in care ne aflam astazi si sa ne putem construi scenarii solide pentru directiile pe care ni le dorim in viitor”.
In cadrul capitolului V, capitol referitor la evolutia sectoarelor energetice nationale pana in anul 2030, Strategia se refera si la sectorul transporturilor auto.
Astfel se precizeaza ca daca in anul 2015 in cadrul cererii de energie finala pe sectoare de activitate, sectorul transporturi a reprezentat 26% din consumul final, pentru anul 2030 se estimeaza o crestere a cererii de energie finala cu doua procente, adica 28%.
In cadrul sectiunii “Mobilitate”, din cadrul Strategiei Energetice a Romaniei 2016-2030, cu perspectiva anului 2050 este prezentata evolutia pana in 2030 a parcului de transport (in special cel al autovehiculelor), a numarului de pasageri si a volumului de marfa transportat, a consumului de carburant si a emisiilor de poluanti ai aerului aferenți.
In viitor se prognozeaza schimbari importante asociate cu inlocuirea aproape completa a parcului autovehiculelor in decursul a 15 ani, noile autovehicule fiind conforme cu standardele tot mai stringente de eficienta energetica si emisii.
In prezent România se află la doar putin peste jumatatea mediei europene in ceea ce priveste motorizarea, cu aproximativ 270 de autoturisme inmatriculate la 1.000 locuitori, dar tendinta este de crestere rapida a parcului auto, in special prin achiziționarea de autovehicule uzate de import.
La inceputul anului 2016 erau inmatriculate in Romania 5,15 milioane de autoturisme, dintre care aproximativ 3,2 milioane cu motoare pe benzina, 1,9 milioane diesel si 60.000 alimentate cu GPL. Tendinta este de crestere a ponderii autoturismelor diesel, 55% din cele 330.000 de autoturisme inmatriculate pentru prima oara în România in anul 2015 avand motor pe motorina. Numarul autoturismelor hibride este foarte scazut, iar numarul celor electrice, desi in crestere prin sustinerea programului Rabla Plus, ramane neglijabil.
Vechimea medie a parcului autoturismelor din România este de peste 12 ani, fiind printre cele mai ridicate din Europa. Circa 75% din autoturismele înmatriculate pentru prima oară în România în 2015 și în primele nouă luni din 2016 sunt rulate în statele vest-europene. Vechimea medie a autoturismelor rulate importate în România este de 13 ani pentru cele cu motor pe benzină și de 10 ani pentru diesel. arată că autoturismul mediu înmatriculat pentru prima dată în România a avut, în 2015, o vechime de circa 8,5 ani.
Pentru 2030, rezultatele modelării indică o creștere considerabilă a parcului auto în România, până la 356 de autoturisme la 1000 locuitori, fără însă a atinge media europeană. Creșterea nivelului de trai va duce la creșterea treptată a ponderii autoturismelor noi în totalul celor nou înmatriculate, astfel încât vechimea medie a parcului va scădea.
Strategia estimează că, deși distanța totală parcursă de autoturisme pe șoselele din România va crește până în 2030 cu aproximativ 35%, emisiile de CO2 vor rămâne constante, la aproximativ 8 mil t.
Consumul de carburant este estimat să crească cu doar 6% până în anul 2030, ca efect al creșterii eficienței energetice a noilor generații de motoare. Întreaga creștere va fi acoperită de combustibili alternativi – în primul rând, biocarburanți și GPL.
Studii recente arată că, în lipsa subvențiilor, autovehiculul electric urmează să devină mai avantajos pentru șoferi spre sfârșitul anilor 2020. Scenariile optimiste arată o prezență puternică a autovehiculului electric și a celor hibride cu baterie în statele dezvoltate, cel mai devreme peste cinci ani.
Date fiind vechimea parcului auto din România, ponderea mare a mașinilor rulate între cele nou înmatriculate și prețul mediu relativ scăzut al celor achiziționate, Strategia nu prevede o pătrundere puternică a mobilității electrice până în 2030. Modelul PRIMES estimează parcul autoturismelor electrice la 30.000 în 2025 și 126.000 în 2030. O parte a acestora ar putea fi produse în România. Totodată, numărul mașinilor pe bază de hidrogen ar putea depăși 10.000.
Poluarea aerului cauzată de autoturisme va scădea considerabil, ca urmare a standardelor tot mai stricte cărora li se conformează generațiile noi. Astfel, rezultatele detaliate ale modelării arată că emisiile totale de particule vor scădea cu 25%, cele de noxe cu 45%, iar cele de monoxid de carbon cu 70%. Modelul PRIMES estimează costurile nevăzute ale poluării asociate folosirii autoturismelor la aproximativ 500 mil € în 2015, însă ele vor scădea cu mai mult de 40% până în 2030, la mai puțin de 300 mil €.
Referitor la parcul de autovehicule de transport marfa si persoane la începutul anului 2016, în România erau înmatriculate 21.000 de autobuze (vechime medie de 14 ani), 25.000 de microbuze (vechime medie de 9 ani) și 775.000 de autovehicule de marfă (vechime medie de 12 ani), dintre care 330.000 de mare tonaj.
Similar parcului autoturismelor, trei sferturi dintre autobuzele și autovehiculele de marfă înmatriculate pentru prima dată în România provin din import și au o vechime medie la înmatriculare de 15, respectiv 10 ani.
Pentru anul 2030, Strategia estimează creșterea ușoară a parcului de autobuze și a celui de microbuze la 24000, respectiv 33000. O mică parte a microbuzelor vor avea propulsie hibridă sau electrică.
O creștere rapidă este de așteptat pentru parcul autovehiculelor de marfă, cu 45% până la 1,12 mil, dintre care 560.000 de mare tonaj.
În anul 2030, 30% din parcul de autoutilitare de mic tonaj (sub 3,5 tone) urmează să aibă motoare cu tehnologie hibridă, ce reduc poluarea la viteze mici, în special în mediul urban. Alte 10% dintre autoutilitarele de mic tonaj ar urma să fie hibride cu baterie, complet electrice sau cu propulsie pe bază de hidrogen sau GPL.
Dintre autovehiculele de marfă de mare tonaj, aproximativ 50000 ar putea avea motoare hibride, iar 25000 ar utiliza gazul natural comprimat (GNC).
Rezultatele modelării prevăd pentru anul 2030 o creștere cu doar 12% a distanței parcurse de autobuze și microbuze, cu menținerea numărului de pasageri transportați și creșterea distanței medii parcurse.
Creșterea mobilității este anticipată mai degrabă în transportul cu autoturismul personal, cel feroviar și cel aerian.
Cererea de carburant pentru alimentarea autobuzelor și microbuzelor va scădea ușor, ca urmare a creșterii eficienței parcului circulant, prin pătrunderea noilor generații de autovehicule, mai eficiente energetic.
Emisiile de CO2 sunt în corelație directă cu consumul de carburant, urmând să scadă ușor, la circa 1 mil t CO2. O schimbare mai importantă este prevăzută în ceea ce privește poluarea aerului – scăderea emisiilor de noxe cu 66%, a celor de particule cu 75% și a celor de monoxid de carbon cu 80% (Figura 31).
Progresul poate fi explicat prin faptul că doar puține dintre autobuzele și microbuzele aflate în trafic în România în prezent se conformează standardelor tot mai stricte de poluare. În 2030, cele mai vechi autobuze și microbuze vor fi conforme cel puțin cu standardul Euro 6.
Volumul total de marfă transportat pe șosele și distanța parcursă de autoutilitare vor crește cu aproximativ 60% până în 2030, conform Scenariului Optim. Cererea de carburant pentru autoutilitarele de tonaj mic urmează să crească cu doar 14%, ca urmare a pătrunderii tehnologiilor alternative de propulsie și a creșterii considerabile a eficienței energetice a noilor generații de autoutilitare.
Autovehiculele de mare tonaj (peste 3,5 t), pentru care creșterea eficienței energetice este mai lentă, vor consuma circa 1,5 mil tone echivalent petrol (mil tep), în creștere cu 45% față de nivelul înregistrat în 2015.
Prin urmare, și emisiile de CO2 aferente transportului de marfă urmează să crească cu aproximativ 30%, de la 3,6 la 4,7 mil t CO2. Poluarea aerului este unul dintre efectele negative cele mai pregnante asociate transportului de marfă. De aceea, este îmbucurătoare reducerea emisiilor aferente autovehiculelor de mare tonaj: reducerea emisiilor de noxe cu 50%, a celor de particule cu 60% și a celor de monoxid de carbon cu 70%.
Costurile nevăzute ale poluării aerului asociate transportului rutier de mare tonaj se vor înjumătăți, la 95 mil € în 2030.