Pandemia de Covid-19, dar si politicile de stimulare economica puse in aplicare de UE si SUA, majoreaza inflatia in principalele economii occidentale. Guvernele injecteaza sume uriase de bani in societate si in sistemul economic, crescand inflatia si, prin urmare, ratele dobanzii, care ar putea duce la recesiune. Cresterea preturilor afecteaza deja materiile prime si transportul intercontinental, in timp ce economiile acumulate in timpul pandemiei vor modifica achizitiile, provocand un exces de cerere care ar putea duce tot la o crestere a preturilor.

In acest context, Transport Intelligence incearca sa inteleaga care vor fi consecintele pentru logistica si transportul de marfa. Prima consecinta vine din cresterea pretului petrolului, deja in desfasurare, cu impact imediat asupra bilanturilor transportatorilor. Sectoarele care se confrunta cu o cerere puternica de transport, si anume maritim si aerian, pot transmite aceasta crestere direct clientilor (si, prin urmare, consumatorilor finali), dar transportul rutier, care este foarte fragmentat, nu va putea face acest lucru (cel putin in Europa) si, prin urmare, ar putea suferi de o crestere a costurilor si de reducerea marjelor.

Al doilea impact va fi asupra salariilor, deoarece logistica si transportul au inca o intensitate ridicata a fortei de munca si, in acelasi timp, dificultati in recrutarea personalului care ar trebui sa inlocuiasca, de exemplu, soferii varstnici. Potrivit TI, aceasta crestere a salariilor ar putea afecta grav distributia last mile, si, prin urmare, comertul electronic. In conditiile in care costurile de transport in e-commerce cresc, unii consumatori ar putea chiar sa se intoarca la cumparaturile din magazine. In acelasi timp, cresterea salariilor va impinge companiile spre automatizare si robotica.

Cu toate acestea, scenariul s-ar putea schimba daca bancile centrale decid sa creasca ratele dobanzii pentru a combate inflatia. Acest lucru ar duce la o contractare a cererii de marfuri, reducand volumele de transport, coroborate cu sfarsitul reconstructiei stocurilor la sfarsitul pandemiei. Daca acest lucru se intampla in timp ce aprovizionarea pe cale maritima si aeriana revine la niveluri normale, tarifele de transport maritim si aerian ar putea scadea.

Inflatia ar avea, de asemenea, consecinte in lantul de aprovizionare, deoarece ar creste costul pentru stocurile mari, atat de necesare pentru a depasi eventualele intreruperi sau intarzieri in aprovizionare. Prin urmare, strategia de livrare just-in-time ar putea reveni in prim plan, favorizand transportul rapid, expres. In plus, cresterea preturilor bunurilor fizice ar putea favoriza cheltuielile cu serviciile digitale, reducand in continuare volumul de transport.

Studiul TI concluzioneaza ca viitorul este incert si depinde de modul in care guvernele fac scenarii si de modul in care bancile centrale continua sa stimuleze cererea pentru o lunga perioada de timp.