Desi in 2014, premierul de atunci, Victor Ponta, sustinea ca fondurile provenite din supraacciza la carburanti vor fi utilizata pentru constructia drumurilor si autostrazilor, niciun ban, din cele 8,5 miliarde de lei colectate, nu a ajuns in mod special pentru proiectele de infrastructura rutiera.
Taxa de 7 eurocenti/litru a fost introdusa de Guvernul Ponta in aprilie 2014, urmând ca din sumele colectate sa fie finantate investitiile in infrastructura. Un document al Ministerul Finantelor, semnat de secretarul de stat Atilla Gyorgy, arata ca niciodata, la niciun minister sau institutie publica nu a fost stabilit si supravegheat un fond alimentat din supraacciza la carburanti pentru constructia autostrazilor. De fapt, oficialul MF sustine ca, potrivit legislatiei aflate in vigoare, acest lucru nici nu era posibil.
Astfel, Atilla Gyorgy spune ca potrivit art.8 din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile si completarile ulterioare, veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu exceptia donatiilor si sponsorizarilor, care au destinatii distincte.
Totodata, acesta precizeaza ca programul de investitii publice se aproba prin legea bugetara anuala, ca anexa la bugetul fiecarui ordonator principal de credite, fiind structurat pe capitole, pe grupe de investitii (obiective/proiecte de investitii in continuare, obiective/proiecte de investitii noi si alte cheltuieli de investitii), pe surse de finantare (respectiv bugetul de stat, credite externe, fodnuri externe nerambursabile, venituri prorpii) si pe titluri de cheltuieli.
De asemenea, mai arata secretarul de stat din MF, monitorizarea programului de investitii publice se realizeaza potrivit formatului aprobat prin Ordinul ministrului economiei si finantelor nr. 1202/2008 privind stabilirea structurii situatiilor referitoare la monitorizarea derularii programului de investitii publice si a unor precizari din OUG nr. 37/2008 privind reglementarea unor masuri financiare in domeniul bugetar. Mai mult, Attila Gyorgy arata ca, desi art. 44 din Legea 500/2002 prevede ca rapoartele lunare de monitorizare se transmit detaliate in structura aprobata potrivit programelor de investitii publice, Ministerul Finantelor nu detine niciun fel de informatii privind investitiile
finantate din supraacciza la carburanti.
Cu alte cuvinte, cele 8,5 miliarde de lei (aproximativ 1,9 mld. euro) colectate in cei trei ani de aplicare a taxei au finantat de fapt deficitul bugetar, fiind folosite la plata pensiilor si salariilor din sistemul bugetar.
Potrivit datelor Ministerului Finantelor, situatia incasarilor este urmatoarea, tinand cont si de impactul TVA asupra pretului majorat al carburantilor:
1 apr. 2014 - 31 dec. 2014: 2,217 mld. lei
1 ian. 2015 - 31 dec. 2015: 2,985 mld. lei
1 ian. 2016 - 31 dec. 2016: 3,258 mld. lei
Un simplu exercitiu de imaginatie ne poate arata ca banii incasati de la soferii români puteau finanta lejer Autostrada Sibiu-Pitesti (cost estimat de executie 1,6 mld euro), „tronsonul Iadului” dintre Comarnic si Predeal de pe A3 (cost estimat 1,5 miliarde de euro), finalizarea completa a Centurii Capitalei la profil de autostrada, inclusiv pasajele asociate (cost estimat 744 milioane de euro).