Chiar daca, in Romania, cadrul general fiscal este aplicabil si companiilor de transport, specificul activitatii poate genera anumite dificultati in aplicarea corecta si eficienta a legislatiei fiscale.
In Romania, cadrul fiscal general este aplicabil tuturor companiilor rezidente indiferent de domeniul de activitate, ceea ce este considerat un aspect pozitiv al sistemului fiscal romanesc.
Astfel, principalele categorii de taxe, cum ar fi impozitul pe profit, TVA, impozitul pe venit, taxe locale, modalitatea de plata si cotele de impozitare sunt aplicabile tuturor tipurilor de contribuabili, fara a exista diferente majore intre diversele domenii de activitate.
Companiile care desfasoara activitati de transport marfa sau de persoane nu fac exceptie de la cadrul general fiscal, astfel ca regulile de calcul al taxelor si impozitelor prevazute de Codul Fiscal le sunt aplicabile si acestora.
Codul Fiscal prevede ca sunt deductibile integral atat cheltuielile, cat si TVA aferenta vehiculelor care indeplinesc anumite conditii: masa depaseste 3,5 tone sau au mai mult de 9 locuri ori sunt folosite pentru transportul de persoane. Tinand cont de aceste conditii, companiile care desfasoara activitati de transport de marfa sau persoane nu ar trebui sa intampine dificultati in a deduce cheltuielile sau TVA aferenta inregistrata in legatura cu vehicule, combustibil, taxe locale etc.
Un impact financiar important pentru companiile de transport vor avea si costurile cu accizele si taxele locale pe mijloace de transport. Ca metoda de aplicare si de calcul, aceste taxe se determina similar ca pentru orice alta companie.
Remunerarea angajatilor
Potrivit consultantilor fiscali, metoda de remunerare a soferilor poate imbraca diverse forme, fiecare cu avantajele si dezavantajele ei. Unele companii opteaza pentru varianta in care soferii sunt angajati si remunerati in baza unui contract de munca.De regula, veniturile sunt structurate in venit salarial relativ scazut completat de diurna. Avantajele acestui aranjament ar fi urmatoarele:
- Siguranta unui venit minin si posibilitatea de a beneficia de asigurari sociale pentru angajat;
- Probabilitate scazuta de a intampina discutii contradictorii cu autoritatile fiscale.
Dezavantajul ar consta intr-un cost destul de ridicat din punct de vedere fiscal pentru companie. De asemenea, un alt aspect de care trebuie tinut cont reprezinta limitarile aplicabile nivelului diurnei care poate fi acordata angajatilor. Diurna nu este impozabila in anumite limite, expres mentionate de legislatie, limite aplicabile diferentiat pentru deplasari interne sau internationale. Daca nivelul diurnei depaseste aceste limite, suma in exces ar trebui asimilata veniturilor salariale si impozitate ca atare, ceea ce creste povara fiscala finala.
Alta structura de remunerare intalnita in practica este cea in care soferii factureaza compania de transport prin intermediul unui PFA sau al unei societati comerciale separate. Din punct de vedere fiscal, acest aranjament este, cel putin la prima vedere, mai eficient, deoarece permite companiei de transport sa ofere un onorariu mai mare comparativ cu un salariu si se degreveaza de toate obligatiile fiscale, intrucat acestea cad in sarcina soferului.
Totusi, in opinia consultantilor, aceasta structura poate fi contestata de autoritatile fiscale daca se constata ca nu se indeplinesc criteriile de independenta a activitatii prestate de sofer. Astfel, in cazul in care autoritatile fiscale considera ca aceste activitati au un caracter de dependenta, veniturile realizate vor fi asimilate salariilor si impozitate ca atare.