Uniunea Europeana a luat masuri pentru a reduce emisiile de CO₂ ale autoturismelor si vehiculelor utilitare usoare, inasprind standardele pentru masinile noi. 

Valorile medii ale emisiilor de CO₂ generate de autoturismele noi inmatriculate in UE vor trebui sa fie cu 15% mai scazute in 2025 si cu 37,5% mai scazute in 2030, comparativ cu limitele de emisii valabile in 2021. Emisiile de CO₂ pentru vehiculele utilitare usoare noi (camionete) vor trebui sa fie cu 15% mai scazute in 2025 si cu 31% mai scazute in 2030. Acestea sunt obiectivele privind intregul parc de vehicule de la nivelul UE. Potrivit Consiliului European, eforturile de reducere a emisiilor de CO₂ se vor distribui intre producatori pe baza masei medii a parcului lor de vehicule.

Exista o clauza de reexaminare care prevede o posibila revizuire a obiectivelor pentru 2030 si introducerea de obiective obligatorii de reducere a emisiilor incepand din 2035 si 2040.

Parlamentul European si Consiliul European au convenit, totodata, asupra unui mecanism care sa incurajeze vanzarea unui numar mai mare de vehicule cu emisii zero si cu emisii scazute, cum ar fi autoturismele integral electrice sau vehiculele hibride reincarcabile. Astfel, daca un producator indeplineste anumite criterii de referinta, va fi recompensat cu obiective mai putin stricte de emisii de CO₂. In aceste conditii, nivelurile de referinta pentru 2025 vor fi de 15% pentru autoturisme si camionete, iar pentru 2030 de 35% pentru autoturisme si de 30% pentru camionete.

Vor fi acordate si doua stimulente specifice pentru autoturismele cu emisii zero si cu emisii scazute:
- in ceea ce priveste o mai buna ponderare a vehiculelor cu emisii reduse, s-a convenit asupra unui factor de 0,7;
- in ceea ce priveste stimulentele pentru producatori de a vinde autoturisme cu emisii zero si cu emisii scazute pe pietele cu o rata scazuta de patrundere, s-a convenit asupra unui coeficient multiplicator de 1,85. A fost mentinut criteriul de eligibilitate referitor la o cota de piata a automobilelor cu emisii zero si cu emisii scazute situata sub 60% din media UE, insa cu 2017 ca an de referinta. A fost introdus un al doilea criteriu de eligibilitate, si anume un prag de maximum 1.000 de vehicule nou inmatriculate in 2017 in statul membru in cauza. in cele din urma, se va aplica un plafon de 5% pentru utilizarea sistemului, astfel incat, in cazul in care cota de vehicule cu emisii zero si cu emisii reduse dintr-un stat membru depaseste 5% din autoturismele nou inmatriculate, stimulentul nu se va mai aplica vanzarilor in statul membru respectiv.

Derogarea de nisa de la obiective pentru producatorii care vand relativ putine vehicule in Europa va fi mentinuta pana in 2028.

Dimensiunea sociala

Efectele pe care le are tranzitia din sectorul autovehiculelor, in special asupra ocuparii fortei de munca, vor fi abordate prin intermediul unei dispozitii privind o tranzitie echitabila si corecta din punct de vedere social. Comisia urmeaza sa examineze posibilitatea alocarii de venituri provenite din primele pentru emisii suplimentare catre un fond special sau catre programele relevante care vizeaza asigurarea unei tranzitii echitabile si, daca este cazul, sa prezinte o propunere legislativa pana in 2027.

Corectitudinea datelor

Parlamentul si Consiliul au convenit asupra unor norme noi care urmaresc sa asigure fiabilitatea si reprezentativitatea datelor raportate referitoare la emisii.
in primul rand, au fost convenite norme mai stricte pentru tranzitia de la vechea procedura de testare NEDC la procedura mai precisa de testare WLTP ca baza pentru calcularea obiectivelor specifice privind emisiile pentru producatori.

In al doilea rand, se va pune un accent sporit pe monitorizarea emisiilor generate in conditii reale de conducere. Comisia va monitoriza reprezentativitatea emisiilor de CO₂ in conditii reale de conducere pe baza datelor furnizate de dispozitivele de masurare a consumului de combustibil instalate pe autoturismele si camionetele noi. Pentru a evita cresterea decalajului in materie de emisii, Comisia urmeaza sa evalueze fezabilitatea crearii unui mecanism de ajustare a obiectivelor specifice ale producatorilor incepand cu 2030 si, daca este cazul, sa prezinte o propunere legislativa in acest sens. De asemenea, in cadrul revizuirii din 2023, Comisia trebuie sa evalueze fezabilitatea elaborarii unor proceduri de testare privind emisiile generate in conditii reale de conducere.

In al treilea rand, exista de asemenea dispozitii specifice privind testarea conformitatii in circulatie si detectarea strategiilor care pot imbunatati in mod artificial performanta in ceea ce priveste emisiile de CO₂ a autoturismelor si camionetelor.

In plus, Comisia va analiza posibilitatea de a elabora o metodologie comuna la nivelul UE pentru evaluarea si raportarea emisiilor vehiculelor pe durata ciclului de viata (analiza ciclului de viata) si, dupa caz, va pregati masuri subsecvente, inclusiv propuneri legislative.

Comisia va revizui, pana in 2020, actuala directiva europeana privind etichetarea autovehiculelor in vederea imbunatatirii informarii consumatorilor, inclusiv prin evaluarea optiunilor de introducere a unei etichete care sa indice economia de combustibil si emisiile de CO2 pentru camionete.

Ce spune industria auto

Asociatia Europeana a Constructorilor Auto (ACEA) a reactionat puternic, numind aceste obiective "total nerealiste" si denuntand amenintarile la adresa celor 13,3 milioane de locuri de munca din industrie. 

Temerea membrilor ACEA este ca inasprirea standardelor va duce si la reducerea utilizarii acestor vehicule. Contrar opiniei generale, constructorii auto spun ca producerea vehiculelor electrice nu este ieftina deloc. Prin urmare, ei considera ca tot consumatorul va plati costul suplimentar al masinilor. 

Trebuie mentionat faptul ca reducerea emisiilor va fi calculata de la nivelul de 95 de gCO₂/km pentru autoturisme si 147 g pentru vehicule utilitare, care trebuie atins rapid, in 2021.

Daca industria auto isi va atinge aceste tinte, va fi o adevarata performanta. insa constructorii auto sunt ingrijorati ca unii dintre ei vor  intampina probleme sa-si atinga acest prim obiectiv. Expertii de la PA Consulting, companie de consultanta in domeniul afacerilor, cu sediul la Londra, au calculat ca aceia care nu vor respecta tintele impuse privind emisiile de CO₂ ar putea plati penalitati de aproape 4 miliarde de euro.