Atât de mediatizatul “caz Djokovic“, caz care a “împărțit“ lumea în două are, pe lângă consecințe în plan sportiv și de imagine a celebrului tenismen și consecințe economice care pot afecta atât Serbia cât și industria mașinilor electrice.

Serbia, a dat o replică economică drastică în cazul Djokovic și a retras firmei australiene Rio Tinto licența de exploatare a unui metal rar, jadarit care conține litiu.

Rio Tinto a lansat anul trecut un mega-proiect minier în Serbia, evaluat la cca.3,3 miliarde de dolari, care presupunea deschiderea unei mari exploatări de litiu, metal indispensabil bateriilor mașinilor electrice. În urma acestui business, Serbia ar fi urmat să devină cel mai mare producător de litiu al lumii.

Măsura economică nu este numai consecința conflictului diplomatic pornit după expulzarea lui Novak Djokovic din Australia. Finalul anului 2021 a adus proteste în masă împotriva construcției minei de litiu din vestul Serbiei cu cereri de blocare definitivă a oricărei activități legate de minerit a Rio Tinto.

Un activist de la Ekoloski Ustanak (Mișcare de revoltă pentru mediu), unul dintre organizatorii importanți ai protestelor, a declarat presei sârbe că:

„Protestele vor continua până la îndeplinirea cererii de bază, care este expulzarea Rio Tinto din Serbia și adoptarea unei legi care interzice exploatarea litiului în Serbia”.

Între cei care au protestat împotriva proiectului de exploatare a litiului în Serbia s-a numărat și Djokovic care a scris pe o fotografie pe care a postat-o pe Instagram:

“ Aerul curat, apa și alimentele sunt cheia sănătății. Fără ele, a vorbi despre sănătate nu are sens”.

Cererea mare de litiu vine din trei "mega industrii": cea a dispozitivelor electronice (telefoane, PC-uri etc.), cea a vehiculelor electrice și sectorul stocării de energie.

Mașinile electrice sunt dependente de baterii reîncărcabile, care au ca material activ principal litiul.

Iată motivul pentru care specialiștii consideră că industria auto bazată pe mașini electrice va remodela și piețele metalelor. Estimările Comisiei Europene spun că cererea de litiu va crește de 18 ori până în 2030 și de 60 de ori până în 2050.

Analiștii consideră litiul "noul petrol" sau "noul aur".

După criza semiconductorilor, în industria auto urmează oare o criză a litiului?