Administrația de la Washington a pus în circulație un draft de plan de pace pentru Ucraina, un document în 28 de puncte care, deși prezentat Kievului, este departe de a fi o ofertă finală. Textul a fost elaborat de emisarul special Steve Witkoff, cu contribuții din partea secretarului de stat Marco Rubio și a lui Jared Kushner, și include elemente discutate informal și cu partea rusă, prin intermediul lui Kirill Dmitriev. Un oficial american a confirmat că Washingtonul tratează documentul drept o bază de lucru, susceptibilă de modificări substanțiale în urma negocierilor cu părțile implicate.

Planul a ajuns la președintele Volodimir Zelenski prin secretarul armatei americane Dan Driscoll. Liderul ucrainean a declarat că este dispus să discute această propunere cu Donald Trump și echipa sa, subliniind însă că documentul reprezintă „viziunea SUA”, nu un text convenit, iar liniile roșii ale Ucrainei rămân neschimbate. Chiar dacă unele prevederi contravin pozițiilor exprimate constant de Kiev, Zelenski nu exclude o eventuală semnare, în funcție de evoluția negocierilor și de contextul militar.

Documentul complet schițează un cadru de pace care ar implica renunțarea Ucrainei la noi teritorii din est, limitarea efectivelor militare și recunoașterea faptului că nu va adera la NATO. În paralel, Rusia ar beneficia de o reintegrare graduală în economia globală, iar Statele Unite ar asuma un rol extins în garantarea securității Ucrainei.

Discuțiile de la Geneva, desfășurate duminică, 23 noiembrie, au adus față în față delegațiile americană și ucraineană. Marco Rubio, Jared Kushner, Steve Witkoff și Dan Driscoll au reprezentat partea americană, în timp ce Ucraina a fost condusă de Andrii Yermak, șeful de cabinet al președintelui. Yermak a caracterizat întâlnirea drept „constructivă”, afirmând că există „progrese foarte bune” către un potențial acord. Zelenski a reiterat public că obiectivul principal rămâne oprirea războiului și prevenirea reaprinderii lui.

Reacțiile internaționale la planul americano-rus de pace pentru Ucraina au început să se contureze rapid după întâlnirea de la Geneva, unde oficiali americani și ucraineni au discutat primele contururi ale propunerii de încetare a războiului. Mesajul de la Kiev, reiterat ulterior de Zelenski, confirmă deschiderea Ucrainei de a discuta planul, dar și limitele acestei deschideri. Președintele ucrainean a insistat că obiectivul fundamental rămâne oprirea războiului și împiedicarea oricărei reveniri a acestuia, subliniind că ambițiile Rusiei nu pot fi reduse la o simplă dispută teritorială, ci vizează capacitatea de a utiliza războiul ca instrument politic.

În Europa, reacțiile au fost mai rezervate. Cancelarul german Olaf Scholz a exprimat îngrijorări legate de obligațiile de securitate pe termen lung. El a subliniat că Ucraina a renunțat la arsenalul său nuclear în 1994, pe baza unei promisiuni clare din partea Rusiei privind integritatea sa teritorială, o promisiune încălcată flagrant. Scholz a sugerat că orice nou acord trebuie să ofere garanții mult mai ferme, argumentând că încrederea acordată Moscovei în anii ’90 nu poate fi replicată în actualul context.

La Varșovia, premierul Donald Tusk a comentat ironic, sugerând că planul pare să reproducă prea fidel revendicările rusești și că ar fi util să se clarifice „cine este autorul real al documentului și în ce circumstanțe a fost conceput”. În opinia sa, textul ridică semne de întrebare privind gradul de echilibru și măsura în care interesele Ucrainei sunt reprezentate corect.

Parisul și Bruxellesul au transmis, la rândul lor, avertismente importante. Președintele Emmanuel Macron a remarcat că elemente cruciale ale planului – precum utilizarea activelor rusești înghețate sau orice discuție despre statutul european al Ucrainei – nu pot fi decise unilateral de Washington, ci necesită consensul statelor membre ale Uniunii Europene. Ursula von der Leyen a fost și mai tranșantă: frontierele Ucrainei nu pot fi modificate prin forță; armata ucraineană nu poate fi redusă într-un mod care ar vulnerabiliza statul; iar orice acord de pace trebuie să reflecte rolul central al UE, nu doar al actorilor externi. „Ucraina trebuie să aibă libertatea de a-și alege destinul european”, a subliniat ea, subliniind că reconstrucția, integrarea economică și aderarea la Uniunea Europeană sunt procese care nu pot fi negociate peste capul Bruxellesului.

În timp ce reacțiile europene au variat de la scepticism la rezerve politice explicite, Donald Trump a încercat să clarifice poziția SUA, afirmând că documentul trimis Kievului nu reprezintă un text final. În același timp, Washingtonul a publicat un Acord-cadru separat, care definește mecanismele unui armistițiu și garanțiile de securitate pentru Ucraina. Acest acord prevede că o încălcare majoră a liniei de armistițiu de către Rusia ar putea declanșa un răspuns coordonat al Statelor Unite și al statelor NATO, incluzând opțiuni militare, diplomatice și economice. Documentul ar urma să fie valabil zece ani și ar fi supravegheat de o comisie comună dominată de parteneri europeni, cu participarea Washingtonului.

În fundal, G20 a reiterat principiile fundamentale ale dreptului internațional, reafirmând că nicio națiune nu poate utiliza forța pentru a obține avantaje teritoriale sau pentru a submina suveranitatea unui stat. Declarația, deși generală, reflectă nervozitatea multor capitale în fața unui plan perceput de unii ca prea concesiv față de Moscova și insuficient ancorat în arhitectura actuală de securitate europeană.