Frecventa ridicata a utilizarii automobilelor proprietate personala in detrimentul altor mijloace de transport, traficul aglomerat si lipsa spatiilor de parcare sunt resimtite de bucuresteni drept probleme importante ale orasului, se arata intr-un studiu realizat de Fundatia Comunitara Bucuresti (FCB).

Totodata, subdimensionarea infrastructurii pietonale si problemele transportului in comun fac ca Bucurestiul sa fie un oras putin "favorabil" mobilitatii spatiale moderne, se mai spune in analiza FCB.

Studiul, intitulat "Bucuresti: Pulsul Comunitatii", citeaza datele clasamentului TomTom Traffic Index 2016, potrivit caruia soferii bucuresteni pierd aproximativ 218 ore in trafic anual, iar o intarziere obisnuita in timpul orelor de varf este estimata la 57 de minute. De altfel, aglomeratia bucuresteana a fost plasata pe locul 5 in clasamentul TomTom Traffic Index 2016, ce analizeaza orasele cu cel mai dens trafic rutier pe plan mondial.

In 2015, conform aceleiasi surse, Bucurestiul ocupa locul fruntas in Uniunea Europeana si locul al saselea la nivel mondial pe lista oraselor cu cel mai aglomerat trafic auto. Atunci, soferii bucuresteni au petrecut, in medie, 43% din timpul de calatorie blocati in trafic.

Utilizarea autoturismului personal

Autoturismele personale inmatriculate in circulatie apartinand persoanelor fizice din regiunea Bucuresti-Ilfov reprezinta circa 61%86 din totalul autoturismelor inmatriculate in regiune, mult mai putin decat ponderea masinilor ce apartin persoanelor fizice din total la nivel national, care e de circa 82%.

Regiunea Bucuresti-Ilfov se situa pe locul 22 din 31 la rata motorizarii (numar de autovehicule la mia de locuitori) dintre toate regiunile de Capitala europene (UE 27 + Turcia, Elvetia, Norvegia, Croatia, Liechtenstein): orasul are 465 autovehicule la 1.000 locuitori.

In 2015, numarul mediu de deplasari cu autoturismul personal (1.654.788) in Bucuresti-Ilfov a fost mai mare decat toate celelalte modalitati de transport luate impreuna (1.559.647), arata un raport interimar cu privire la Planul de Mobilitate Urbana Durabila pentru Regiunea Bucuresti-Ilfov din 2015. Acelasi studiu sublinia ca „acest lucru era cu mult mai ingrijorator atunci cand toate deplasarile cu autoturismul (inclusiv ca pasager si cu taxiul) erau comparate cu celelalte moduri de transport”.

Deplasarile pietonale

Pe langa faptul ca trotuarele bucurestene sunt subdimensionate, spatiile destinate pietonilor sunt ocupate abuziv de automobile parcate neregulamentar. Alteori, spatiile sunt blocate prin diverse obstacole. La ora actuala nu exista o evidenta statistica clara a spatiilor pietonale accesibile total sau partial cetatenilor sau o „harta” a lor. Analizele realizate asupra tipurilor de deplasari din Bucuresti indica faptul ca numarul de deplasari pietonale (1.695.748) tinde sa fie egalat de cel cu autoturismul personal (1.654.788). Scopul celor mai numeroase deplasari pietonale in Bucuresti sunt cumparaturile (32% din totalul deplasarilor) si insotirea copiilor (37%).

Parcarea autovehiculelor aflate in proprietate personala

Administratia Strazilor gestioneaza in mod direct 24 parcari publice, cu o capacitate aproximativa de 5.700 de locuri. Alte spatii sunt administrate de catre operatori privati. Estimarile Primariei Municipiului Bucuresti arata ca, in total, exista aproximativ 8.000 de locuri de parcare in 140 de parcari amenajate. In afara acestora, trotuarele si strazile sunt preferate de posesorii de automobile personale in calitatea lor de „parcari gratuite pe strada”. In 2015, 53% dintre cei care au calatorit cu automobilul personal au declarat ca au utilizat parcarea gratuita pe strada, si numai 5% au utilizat un loc de parcare cu plata.

Opiniile bucurestenilor

Un sondaj al Comisiei Europene din decembrie 2015 plasa traficul rutier (11%), starea drumurilor (10%), mijloacele de transport in comun (7%) si lipsa locurilor de parcare (4%) printre principalele probleme ale orasului identificate de locuitorii sai. Conform unui alt sondaj realizat in acelasi an, 39% dintre bucuresteni se declarau nesatisfacuti de transportul public al orasului, in timp ce 48% erau multumiti. O cercetare realizata pentru IKEA Romania arata ca, la finalul anului 2016, 34% dintre bucuresteni declarau ca folosesc cel mai des autobuzul si 76% dintre cei care utilizeaza autoturismul nu impart autoturismul personal cu colegii. Principalele nemultumiri ale populatiei referitoare la transportul public bucurestean erau „aglomeratia” (26% pentru RATB si 41% pentru Metrorex), „frecventa redusa” a circulatiei vehiculelor RATB (26%) si „pretul prea ridicat al calatoriei” pentru Metrorex (13%). Acelasi studiu din anul 2015 arata ca atat calatorii care au folosit vehiculele RATB (66%), cat si cei care au utilizat metroul (50%) erau, in fapt, „utilizatori captivi”, care nu aveau o opţiune alternativa de transport, adica nu dispuneau de un autoturism proprietate personala.

Studiul a fost realizat pe baza  metodologiei Vital Sign, o cercetare folosita in comunitate pentru a monitoriza situatia din domenii cheie ale calitatii vietii si pentru a identifica nevoi sau oportunitati de actiune.

Fundatia Comunitara Bucuresti precizeaza ca indicatorii Vital Signs au fost colectati in ultimele luni ale anului 2016, direct de la institutiile publice care genereaza date, la care se adauga informatii preluate din cercetari sau studii academice sub coordonarea universitatilor bucurestene, si vizeaza evolutia activitatii din domeniile cercetate pe o perioada de trei ani (2013 - 2016).