A trecut un an de zile de cand Germania a introdus salariul minim la nivel national. Pana acum nu exista consecinte economice dezastruoase, asa cum estimasera unii oponenti ai acestei masuri, potrivit unei analize AFP.

Insa, totodata, nu a adus nici marile schimbari in bine pe care le asteptau sustinatorii. Unele costuri au crescut pentru angajati in 2015, iar cresterea puterii de cumparare a fost mai mica decat era estimat initial.

Mai mult de atat, valul urias de refugiati din ultimele luni repune pe tapet aceasta problema. Si asta pentru ca cei mai multi dintre ei depind la inceput de acesti bani, iar situatia tensionata creata a reaprins discutiile despre eficienta acestei masuri.

Germania a primit circa un milion de refugiati in 2015, iar asta va inseamna aproape sigur o crestere a ratei somajului si a tensiunilor sociale.

Acest aflux a venit intr-un an in care Berlinul a obligat toate firmele sa-i plateasca pe salariati cu minimum 8,5 euro pe euro, indiferent de natura muncii lor. Masura a fost impusa in ciuda unor critici dure venite din partea firmelor mici si mijlocii.

Patronii au sustinut ca aceasta masura le-a crescut costul cu forta de munca si sunt obligati chiar sa faca unele restructurari. Pentru a le oferi timp sa se adapteze, oficialii germani au fost de acord sa amane masura cu doi ani pentru unele sectoare ale economiei. Acum, exista voci care cer o exceptie si pentru refugiati pentru a-i ajuta sa gaseasca mai usor un loc de munca. Acestia ar putea lucra pe salarii mai mici pentru o perioada de 18 sau 24 de luni.

Cancelarul Angela Merkel si partidul pe care-l conduce, CDU, au fost oponenti duri ai unui salariu minim pe economie. Ei au pledat mereu pentru salarii acordate diferentiat, in functie de regiune si sectoare industriale. Insa, social-democratii de la SPD, au conditionat intrarea la guvernare de impunerea unui salariu minim la nivelul intregii tari si pentru toate ramurile economiei.

Multi angajati germani se plang ca unele costuri au crescut in 2015, iar impactul masurii a fost semnificativ redus. Au existat, de asemenea, si cazuri de companii care au inghetat salariile angajatilor mai performanti, care au facut unele restructurari sau chiar si-au inchis portile.

Impactul salariului minim din Germania (MiLOG) asupra Romaniei

In toamna anului 2013, Uniunea Crestin-Democrata a cancelarului german Angela Merkel reusea sa obtina peste 40% din voturile germanilor la alegerile parlamentare, aceasta fiind de altfel singurul lider din zona euro care era reales pentru un nou mandat, in pofida crizei care lasase urme adanci in economia Uniunii Europene (UE).

Cum aliatii liberali au obtinut un scor dezamagitor in alegeri, conservatorii germani condusi de Angela Merkel au decis sa formeze un guvern de mare coalitie cu social-democratii. Printre cerintele acestora din urma, pentru formarea aliantei, se numara si introducerea salariului minim de 8,5 euro pe ora, Germania fiind printre putinele tari din UE care nu aveau reglementat un nivel minim de plata al angajatilor. Desi nu au fost de acord la inceput, conservatorii germani au ales sa nu genereze o criza politica, iar in iulie 2014 Bundestag-ul a votat legea salariului minim pe economie (MiLoG), cu aplicare din 1 ianuarie 2015.

Surpriza a venit prin faptul ca masura depaseste granitele tarii si ii afecteaza si pe lucratorii altor state care sunt detasati sau delegati temporar in Germania. Printre ei se numara si soferii profesionisti straini care efectueaza operatiuni de transport international de marfa si persoane catre si din Germania, cabotaj sau tranzit pe teritoriul tarii. Iar pentru fiecare ora lucrata de un sofer roman pe teritoriul german, se aplica salariul minim din Germania – si nu cel din Romania. De asemenea, pentru fiecare cursa operata de un sofer roman pe teritoriul Germaniei, transportatorul roman la care acesta este angajat are obligatia sa notifice inainte, printr-un raport scris, autoritatile vamale din Germania, in caz contrar sanctiunea este de 30.000 de euro, iar pentru nerespectarea legii salariului minim amenda este de 500.000 de euro.

Uniunea Nationala a Transportatorilor Rutieri din Romania (UNTRR) a atras imediat atentia ca masurile din Germania afecteaza grav libertatea serviciilor pe piata europeana, exprimandu-si ingrijorarea cu privire la directia catre care se indreapta Uniunea Europeana, cea a neoprotectionismului. Cu cateva luni inainte, Franta anunta ca impune amenzi de 30.000 euro si un an de inchisoare pentru timpii de odihna ai soferilor profesionisti efectuati la bordul vehiculului, amenzile fiind mai aplicabile transportatorilor straini decat companiilor de transport rezidente.