Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR) aloca un buget de 4,5 miliarde de euro pentru proiectele destinate dezvoltarii transportului rutier si retelei de autostrazi.
Planul National de Relansare si Rezilienta al Romaniei este documentul strategic care fundamenteaza prioritatile de reforma si domeniile de investitii la nivel national pentru instituirea Mecanismului de redresare si rezilienta.
Mecanismul este gandit pe sase piloni, si anume:
- Tranzitie verde;
- Transformare digitala;
- Crestere inteligenta, sustenabila si favorabila incluziunii, inclusiv coeziune economica, locuri de munca, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare si inovare, precum si o piata interna functionala, cu intreprinderi mici si mijlocii (IMM-uri) puternice;
- Coeziune sociala si teritoriala;
- Sanatate, precum si rezilienta economica, sociala si institutionala, in scopul, printre altele, al cresterii nivelului de pregatire pentru situatii de criza si a capacitatii de reactie la criza;
- Politici pentru generatia urmatoare, copii si tineret, cum ar fi educatia si competentele.
"La acest moment propunem o alocare de 41,1 miliarde de euro, reprezentand 141% din alocarea Romaniei atat din granturi cat si imprumuturi pentru reforme care sa produca schimbari structurale, precum reforma sistemului de pensii, reforma functiei publice, reforma salarizarii in sector public, reforma companiilor de stat si introducerea venitului minim de incluziune. Jaloanele si tintele preconizate potrivit calendarului indicativ pentru implementarea reformelor si a investitiilor trebuie incheiate pana in data de 31 august 2026", se precizeaza in document.
Potrivit Planului National de Redresare si Rezilienta, problemele identificate in domeniul transporturilor vizeaza faptul ca infrastructura de transport a Romaniei este subdimensionata, poluanta si slab intretinuta, cu noduri urbane ce au o conectivitate slaba la retelele de transport si o lipsa de intermodalitate.
La capitolul transport rutier si autostrazi, PNRR semnaleaza faptul ca infrastructura este sub-dimensionata, poluanta si slab intretinuta, generand zone cu trafic supra-dimensionat, ambuteiaje si reduceri semnificative ale vitezei optime de deplasare. Nodurile urbane au o conectivitate redusa la retelele de transport, in special la cele transeuropene, iar intermodalitatea lipseste, toate ducand la o congestionare a traficului, o mobilitate scazuta pentru populatie si sectorul economic.
O infrastructura de transport slab dezvoltata (cu multe drumuri cu benzi unice) contribuie la cresterea poluarii mediului si la un numar alarmant de incidente rutiere, iar lipsa unor sisteme adecvate de management al traficului are un impact negativ asupra timpilor de deplasare.
In acest context, PNRR vine cu o serie de reforme si investitii care presupun cresterea eficientei implementarii investitiilor in infrastructura de transport, prin cresterea capacitatii administrative, a guvernantei corporative (CNIR si CNAIR), coroborat cu investitii in dezvoltarea infrastructurii rutiere majore (TEN-T) si a conexiunilor cu zone relevante din punct de vedere economic (inclusiv cu potentiale culoare navigabile) in special pe urmatoarele tronsoane:
- A7 - anumite sectiuni;
- A8 - anumite sectiuni;
- A1 - sectiunea Lugoj-Deva;
- A3 - anumite sectiuni si Centura Metropolitana Cluj;
- legatura intre Autostrada A1 - Timisoara - Aeroportul Timisoara;
- legatura Autostrada A8 - Letcani Vest - Bypass Iasi - Iasi Dacia;
- legatura Apahida (Est Cluj-Napoca) - Jucu (Zona industriala si logistica);
- legatura intre Autostrada A1 - Pitesti - Mioveni Bypass;
- legatura Craiova Est - Drum Expres Pitesti - Craiova;
- legatura Hunedoara - Santuhalm - Autostrada A1;
- legatura A10 - Teius - Blaj (zona industriala);
- legatura Autostrada A3 - Martinesti - Valcele; alternativa Techirghiol (Litoral Express);
- legatura Slobozia - Drajna Noua - Autostrada A2;
- legatura Calarasi - Drajna Noua - Autostrada A2;
- legatura DN1 - Aeroport Henri Coanda - Autostrada A3/A0;
- legatura Sfantu Gheorghe - Autostrada A13;
- legatura Ramnicu Valcea - Tigveni;
- alte proiecte minore care asigura accesul diferitelor zone de interes catre infrastructura mare de transport si conexiuni cu potentiale culoare navigabile.
Alta masura in domeniul rutier este introducerea de politici si tehnologii ecologice si digitale in sectorul transporturilor, vizand in principal punerea in aplicare a sistemelor inteligente de gestionare a traficului, a semnelor si semnalelor rutiere, precum si a altor elemente care vizeaza traficul inteligent pe drumurile publice; dezvoltarea unui centru de management al traficului, sisteme de informare a utilizatorilor, interoperabilitatea sistemelor de transport; statii de reincarcare electrice, precum si crearea si dezvoltarea cadrului de impozitare si control - instalatii de masurare a greutatii automate pentru zonele de frontiera, sisteme integrate de control rutier, taxare pe baza principiului "poluatorul plateste".
In plus, documentul mai prevede asigurarea sigurantei pe drumurile nationale prin pregatirea si punerea in aplicare a cadrului strategic privind siguranta rutiera, incluzand urmatoarele:
- masuri de siguranta pasiva - bariere si atenuatoare de impact;
- iluminare pe timp de noapte - elemente de semnal si sistem de management;
- pasaje denivelate si alte solutii tehnice de eliminare a punctelor negre;
- sistem de marcare digitala si proiect pilot pentru vehicule autonome.
Investitiile prevazute in sectorul rutier contribuie partial cu 100% la tranzitia verde prin finantarea de infrastructuri pentru combustibili alternativi. De asemenea, contribuie partial cu 100% la tranzitia digitala prin finantarea digitalizarii transporturilor.
Romania trebuie sa transmita oficial planul de redresare si rezilienta, pana la 30 aprilie, printr-un singur document integrat, potrivit Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European si al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare si rezilienta.