Ucraina, împreună cu vecinii săi, dar și cu alte state de pe mapamond, caută cu disperare alternative la porturile de la Marea Neagră, în special pentru asigurarea funcționării logisticii produselor agricole vrac de volume mai mari, datorită importanței țării în furnizarea de grâu și alte cereale economiilor în curs de dezvoltare.
David Beasley, directorul executiv al Programului Alimentar Mondial al Națiunilor Unite, a afirmat că, în prezent, „silozurile de cereale ale Ucrainei sunt pline. În același timp, 44 de milioane de oameni din întreaga lume riscă înfometarea. Trebuie să deschidem aceste porturi pentru ca alimentele să poată intra și ieși din Ucraina. Lumea o cere, deoarece sute de milioane de oameni la nivel global depind de aceste provizii”.
Pare surprinzător, ținând cont că există un război în țara lor, dar fermierii ucraineni continuă să producă cantități substanțiale de produse alimentare, scăderea producției de grâu fiind prognozată la doar o treime față de 2021, la 20 de milioane de tone. ”Cu toate acestea, este dificil de estimat, deoarece diverse rapoarte sugerează că volumele de produse agricole în vrac transbordate prin porturile ucrainene au scăzut cu 90%, până la aproximativ 500.000 de tone pe lună. Chiar și această cifră este surprinzător de mare, având în vedere că portul principal din Odesa este bombardat de forțele aeriene ruse. Situația de la Mariupol, un alt port important, este și mai gravă”, a comentat Thomas Cullen, analist în cadrul companiei de consultanță Transport Intelligence (Ti).
Potrivit acestuia, principalul obstacol în calea funcționării porturilor este blocarea acestora de către flota rusă de la Marea Neagră. În pofida pierderilor suferite de navele rusești, blocada nu dă niciun semn că va fi ridicată.
Cu toate acestea, produsele agricole vrac din Ucraina continuă să fie exportate, iar principalul mod de transport utilizat pare a fi rutier, mai arată analiștii Ti. Transportul feroviar de marfă către Polonia este utilizat doar într-o anumită măsură, pentru că Ucraina folosește un ecartament feroviar mai mare. Deși acest impediment nu este de netrecut, necesită totuși o infrastructură suplimentară. Pe de altă parte, calea ferată este mai vulnerabilă la atacurile rusești.
”Ca întotdeauna, transportul rutier de marfă devine cea mai flexibilă soluție, lipsa de camioane și șoferi fiind una dintre puținele constrângeri”, subliniază Thomas Cullen.
Acesta consideră că ”soluția emergentă este transportul produselor agricole vrac pe cale rutieră către Polonia și România și apoi expedierea mărfurilor din porturile Mării Baltice, în special Gdansk, dar și din Constanța, de la Marea Neagră. Ambele porturi au o capacitate substanțială pentru produse vrac. Totuși, existența unui volum suplimentar de câteva zeci de milioane de tone prin terminalele de produse vrac ar putea reprezenta o problemă pe termen scurt”.
Sursa foto: IvanStudenov via Wikimedia Commons