Soferii romani au scos din buzunar, in ultimii 6 ani, aproximativ 3,3 miliarde de euro pentru plata rovinietei si a supraaccizei la carburanti, taxe din care s-ar fi putut finanta o infrastructura rutiera moderna, cu autostrazi si drumuri expres. Ce au primit in schimb? Doar vorbe goale.
Conform datelor Companiei Nationale de Administrare Rutiera (CNAIR), sumele incasate din contravaloarea rovinietelor in perioada 2012 – 2017 au totalizat 5,6 miliarde de lei, adica aproximativ 1,3 miliarde de euro.
Situatia incasarilor este urmatoarea:
- 2012 - 849.287,94 mii lei;
- 2013 - 877.156,05 mii lei;
- 2014 - 893.977,70 mii lei;
- 2015 - 936.669,23 mii lei;
- 2016 - 1.011.996,13 mii lei;
- preliminat 2017 - 1.063.761,04 mii lei.
In plus, din acest an, rovinieta de 1 zi pentru camioane se va scumpi, ca urmare a alinierii legislatiei la reglementarile Uniunii Europene. Cu alte cuvinte, si sumele incasate in 2018 din plata taxei de drum vor creste semnificativ. Potrivit Uniunii Nationale a Transportatorilor Rutieri din Romania - UNTRR, majorarea valorii rovinietelor afecteaza puternic aproximativ 130.000 de autovehicule de transport marfa cu masa maxima autorizata cuprinsa intre 3,5 tone si peste 12 tone. Astfel, pentru vehiculele de 3,5 - 7,5 t scumpirea va fi de 200%, pentru cele de 7,5 - 12t, de 71,4%, iar pentru cele de pste 12t, de 33%. Pentru ultima categorie, va creste valoarea si pentru rovinieta de 30 de zile, scumpirea fiind de 9%.
Unde vor ajunge banii de pe rovinieta? Stim doar ca intra in buzunarele largi ale CNAIR, dar nu si cum ies dupa aceea. si asta pentru ca legea nu prevede nimic special in ceea ce priveste finanaarea constructiei de autostrazi din sumele incasate din rovinieta.
“In conformitate cu prevederile O.G. nr. 15/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, sumele incasate in urma aplicarii tarifelor de utilizare a drumurilor publice se constituie venit la dispozitia Companiei Nationale de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. si sunt utilizate pentru finantarea lucrarilor de constructie, modernizare, intretinere si reparatie a drumurilor nationale, precum si pentru garantarea si rambursarea creditelor externe si interne contractate in acest scop. Veniturile proprii astfel incasate constituie sursa de finantare si pentru cheltuielile de personal, rambursari de rate la creditele contractate in nume propriu de Companie, dobanzi si comisioane aferente acestora.
Astfel, veniturile proprii incasate se depersonalizeaza. Veniturile proprii in totalitatea lor, sunt utilizate global pentru destinatiile stabilite conform prevederilor legale pierzand legatura cu sursa din care au provenit. in consecinta, nu este posibila separarea si rezervarea unor venituri, indiferent de sursa, pentru a fi destinate finantarii in mod expres a anumitor actiuni.
Ca urmare, pentru acoperirea cheltuielilor bugetare se foloseste totalitatea veniturilor incasate, nefiind posibila dislocarea unei parti din acestea pentru a servi efectuarii unor cheltuieli anume”, arata secretarului de stat in Ministerul Transporturilor, Maria Magdalena Grigor, intr-un raspuns dat unei intrebari parlamentare.
O situatie similara intalnim si in ceea ce priveste supraacciza la carburanti. Banii intra in buget, iar de acolo li se pierde urma.
Un document al Ministerul Finantelor, semnat de secretarul de stat Atilla Gyorgy, arata ca niciodata, la niciun minister sau institutie publica nu a fost stabilit si supravegheat un fond alimentat din supraacciza la carburanti pentru constructia autostrazilor. De fapt, oficialul MF sustine ca, potrivit legislatiei aflate in vigoare, acest lucru nici nu era posibil. Astfel, potrivit art.8 din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile si completarile ulterioare, veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu exceptia donatiilor si sponsorizarilor, care au destinatii distincte.
Totodata, programul de investitii publice se aproba prin legea bugetara anuala, ca anexa la bugetul fiecarui ordonator principal de credite, fiind structurat pe capitole, pe grupe de investitii (obiective/proiecte de investitii in continuare, obiective/proiecte de investitii noi si alte cheltuieli de investitii), pe surse de finantare (respectiv bugetul de stat, credite externe, fodnuri externe nerambursabile, venituri prorpii) si pe titluri de cheltuieli.
De asemenea, mai arata secretarul de stat din MF, monitorizarea programului de investitii publice se realizeaza potrivit formatului aprobat prin Ordinul ministrului economiei si finantelor nr. 1202/2008 privind stabilirea structurii situatiilor referitoare la monitorizarea derularii programului de investitii publice si a unor precizari din OUG nr. 37/2008 privind reglementarea unor masuri financiare in domeniul bugetar. Mai mult, Attila Gyorgy arata ca, desi art. 44 din Legea 500/2002 prevede ca rapoartele lunare de monitorizare se transmit detaliate in structura aprobata potrivit programelor de investitii publice, Ministerul Finantelor nu detine niciun fel de informatii privind investitiile finantate din supraacciza la carburanti.
In primii trei ani de colectare a taxei au fost incasate 8,5 miliarde de lei, adica aproximativ 1,9 mld. euro:
Potrivit datelor Ministerului Finantelor, situatia incasarilor, tinand cont si de impactul TVA asupra pretului majorat al carburantilor, este urmatoarea:
- 1 apr. 2014 - 31 dec. 2014: 2,217 mld. lei;
- 1 ian. 2015 - 31 dec. 2015: 2,985 mld. lei;
- 1 ian. 2016 - 31 dec. 2016: 3,258 mld. lei.
Nu avem date pentru incasarile din ultimele luni din 2017, cand a fost reintrodusa supraacciza, dar putem presupune, pe baza cifrelor din anii anteriori, ca sumele ar putea urca la 800 mil. lei. Ceea ce inseamna ca totalul urca la 9,3 mld. de lei, adica 2 miliarde de euro.
Un simplu exercitiu de imaginatie ne poate arata ca banii incasati din rovinieta si supraacciza de la soferii romani - 3,3 miliarde de euro - puteau finanta lejer Autostrada Sibiu-Pitesti (cost estimat de executie 1,6 mld. euro), „tronsonul Iadului” dintre Comarnic si Predeal de pe A3 (cost estimat 1,5 miliarde de euro) sau finalizarea completa a Centurii Capitalei la profil de autostrada, inclusiv pasajele asociate (cost estimat 744 milioane de euro).
Reamintim ca pe parcursul anului trecut au fost dati in folosinta doar 15,4 km de autostrada, pe lotul 2 al autostrazii Lugoj-Deva. Ca sa mai “indulceasca” situatia, seful CNAIR a declarat ca au fost efectiv construiti 53,38 km. Dar daca nu sunt utilizabili, astfel de declaratii devin doar vorbe goale.